Etichete

Cum putem noi crea sau contribui la crearea unei educaţii de calitate chiar de acum? Aşa cum am menţionat deja,  partea a treia va fi cuprinsă din mai multe subcapitole, III.2 fiind dedicat explorării ideii de aflare a nevoilor celor care oferă educaţia ca realizatori ai dorinţei de a lăsa ceva în urmă (părinţii, profesorii, formatorii).

Dacă ne gândim la o ocupaţie oarecare, ne interesează nevoile celor care o exercită? De obicei, ne interesează doar ca filosofi sau guvernanţi luminaţi (omul are dreptul să îşi caute fericirea, să îşi realizeze potenţialul, să aibă siguranţa unui venit etc) sau ca angajatori (un angajat care are un nivel ridicat de satisfacţie profesională este mai motivat şi mai productiv). Toate ocupaţiile sunt importante şi valoroase pentru calitatea vieţii noastre într-un fel sau altul, însă cele care au de-a face cu educaţia au un impact semnificativ şi asupra viitorului – trebuie şi merită tratate cu o atenţie specială,  de la modul de selecţie al profesorilor/formatorilor (inclusiv la intrarea în formarea iniţială), la formarea lor continuă şi cu crearea unor condiţii care să le asigure un nivel de satisfacţie profesională ridicat.

A fi părinte nu este o ocupaţie, este un dar al naturii. De câte ori cei care întâlnesc acest dar sunt cu adevărat pregătiţi să îl primească atunci şi aşa cum vine? Şi de câte ori nu? Cu toate acestea, părinţii sunt realizatorii primordiali ai dorinţei de a lăsa ceva în urmă.

A lăsa ceva în urmă este o nevoie umană fundamentală – orice persoană din comunitate o are. Sistemul de învăţământ, cel care răspunde acestei nevoi la nivel de misiune, ca raţiune de a exista, are o provocare puternică.

Având de a face cu mai multe grupuri care oferă educaţia, nevoile lor sunt mai complexe si voi trata doar câteva.

Nevoile ofertanţilor procesului de educaţie

Ce nevoi au profesorii?

  • De demnitate şi integritate umană şi profesională (măcar de a nu fi presaţi de părinţi, comunitate sau superiori ierarhici să dea note nemeritate unor elevi, inclusiv la examenele naţionale)
  • De stimă şi statut (a fi respectaţi la nivel de comunitate pentru serviciul pe care îl oferă acesteia);
  • De învăţare – a se dezvolta plenar ca fiinţe;
  • De educare – a se perfecţiona în profesia lor;
  • De siguranţă (a-şi câştiga existenţa din profesia practicată, a cunoaşte clar criteriile de obţinere a postului şi de promovare în carieră, de certitudine că acele criterii de promovare care sunt declarate sunt şi implicite – dublul standard intervine uneori aici şi poate determina profesorii să fie dezamăgiţi de sistem).

Ce nevoi au părinţii?

  • De a avea libertatea şi posibilitatea să-şi înscrie copiii la o şcoală performantă (asigurându-le astfel oportunitatea de a duce o viaţă bună);
  • De a fi respectaţi în relaţia cu şcoala (luarea opiniei lor în considerare, transparenţă din patea şcolii);
  • De învăţare – a se dezvolta plenar ca fiinţe;
  • De educare – a deveni părinţi mai buni şi a-i spijini pe copiii lor să aibă succes şcolar şi în viaţă.

Ce nevoi are comunitatea?

  • De a avea cetăţeni responsabili;
  • De a avea angajaţi bine pregătiţi;
  • De a supravieţui pe termen lung;
  • De a transmite cunoaştere şi un set de valori.

Ce putem face chiar de azi?

  • Dacă suntem profesori în învăţământul preuniversitar, să îi întrebăm pe părinţi ce îşi doresc pentru viaţa şi cariera copiilor lor; să creăm oportunităţi de discuţii individuale în care să stabilim obiective pentru copii şi să verificăm progresul atingerii lor; să invităm la lecţii părinţii pentru a-i ajuta să înţeleagă cum se predă şi ce se evaluează astăzi; să includem în predare ca lectori invitaţi părinţi şi alte persoane din comunitate o dată/lună; să ne informăm asupra evoluţiei pieţei de muncă din localitate; să ne documentăm asupra competenţelor solicitate la angajare; să fim deschişi faţă de învăţarea pe tot parcursul vieţii; să fim proactivi în dezvoltarea noastră profesională;
  • Dacă suntem profesori universitari, să fim cât mai activi în comunitate; să dezvoltăm relaţii de colaborare cu angajatori; să invităm persoane resursă din comunitate în cursurile noastre de 3-4 ori/semestru; să creăm şi să oferim servicii de informare pentru părinţii studenţilor de anul I; să ne perfecţionăm cunoştinţele de specialitate şi modul în care predăm; dacă suntem implicaţi în formarea iniţială a cadrelor didactice să creăm modalităţi de selecţie la intrare relevante şi oportunităţi de formare bazate pe practică în şcoli în cantitate mare.
  • Dacă suntem formatori, să ne asigurăm că înţelegem ce doreşte angajatorul nostru; să ne perfecţionăm cunoştinţele de specialitate şi modul în care predăm.
  • Dacă suntem furnizori de formare continuă, să ne asigurăm că finanţatorul programului de instruire primeşte ceea ce are nevoie la nivel de competenţe formate prin cursul oferit.
  • Dacă suntem angajatori, să ne interesăm de evoluţia sistemului de învăţământ în general; să ne informăm asupra problemelor specifice cu care se confruntă şcolile din localitate; să dezvoltăm parteneriate cu şcolile, chiar să ne implicăm ca şi consultanţi în conducerea şcolilor; să selectăm furnizorii cursurilor de formare pentru angajaţi pe baza unor criterii care ţin în primul rând de calitate; să permitem angajaţilor să participe la instruiri în timpul orelor de muncă de 2 ori pe an.
  • Dacă suntem manageri în organizaţii care oferă educaţia, să ne asigurăm că practicăm transparenţa în procesul decizional şi în evaluare; să transformăm conducerea dintr-o acţiune solitară într-una de echipă; să dezvoltăm parteneriate relevante cu comunitatea; să fim un exemplu de persoană care învaţă permanent; să construim o ofertă curriculară cât mai apropiată de nevoile comunităţii.
  • Dacă suntem persoane cu putere de decizie în sistemul de învăţământ, să susţinem prin vorbe şi fapte transparenţa decizională la nivel de sistem; să milităm pentru stabilirea unor criterii clare de selecţie profesională (pentru profesori, directori, inspectori etc) care să fie respectate, iar atunci când nu mai sunt funcţionale să fie modificate; să susţinem prin vorbe şi fapte măsurile de separare a politicului de educaţional la nivel de management de linie şi de mijloc (directorii de şcoli şi inspectorii şcolari să nu fie numiţi de un partid şi schimbaţi de cel care îi ia locul la alegerile următoare).
  • Dacă suntem elevi/studenţi/cursanţi, să apreciem profesorii şi să îi tratăm cu respect.
  • Dacă suntem părinţi, să ne informăm în privinţa ofertei curriculare a şcolilor; să discutăm lunar cu unul dintre profesorii copiilor noştri; să căutăm şi alte oferte de învăţare înafara şcolii; să comunicăm în spiritul respectului cu profesorii; să căutăm modalităţi de a comunica transparent şi cu toate părţile implicate mai ales atunci când există un conflict între copii şi unul dintre profesori; să ne facem timp pentru a afla probleme şcolii unde ne învaţă copiii şi pentu a contribui la rezolvarea acestora; să ne autoeducăm şi să participăm la cursuri pentru a deveni părinţi mai buni şi a avea capacitatea să susţinem succesul şcolar al copiilor noştri.
Anunțuri