Etichete

, ,

Un profesor-cercetător pleacă să găsească gândacul care îl va ajută să își vadă numele publicat într-o carte de specialitate. Ajunge să trăiască într-o casă care trebuie zilnic curățată de nisip pentru a nu se prăbuși, alături de o femeie de la sat.

În discuțile noastre l-am „citit” ca pe o călătorie a bărbatului spre maturizare. Filmul afirmă că bărbații și femeile se protejează pentru a nu fi înșelați unii de ceilalți prin certificate, documente, inregistrări, numere etc. Bărbatul din film caută mereu să scape din „capcana” casei femeii, pentru a vedea „ce este în împrejurimi”. Femeia este interesată de marele oraș (Tokyo) ca idee, însă crede că locul unde s-a născut nu este întâmplător și că „ar fi la fel de obositor” și în altă parte.

Nisipul este metafora cheie. Unii l-am văzut ca pe ceva în care te poți pierde, alții ca pe un mediu ostil, ca pe ceva ce se insinuează, ca pe ceva care îți dă totul sau ca pe răul necesar pentru a te defini ca persoană.

Imaginile sunt incredibile, deși alb-negru: nisipul este fereastră, mare, fata morgana, trup uman, nisip. Epiderma feței și partea frontală a gâtului, filmate din lateral, sunt imagini șocante prin frumusețe și grotesc – un om poate semăna cu un șarpe!

Merită văzut în grup, cu persoane optimiste și cu cei care știu să citească simboluri pentru a depăși o primă impresie angoasantă înspre jocul de-a alegerea și respectul pentru apă și viață.

Anunțuri